Oana Trifan, Facultatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” Sibiu, specializarea ”Conservare și Restaurare de Arhitectură
Cei 12 ani petrecuți în acest liceu au însemnat pentru mine un amestec de culori si contraste. Am reușit să descopăr o gamă atât de largă de culori reprezentată de momente și persoane unice. Dacă în clasele primare culorile erau pure, avansând în gimnaziu și liceu, acestea au devenit nuanțe diferite. Roșu a prins nuanțe de cărămiziu prin orele de modelaj și combinându-se cu nuanțe de galben au rezultat orele de desen în care munca și efortul făceau parte din procesul de creație. Verdele, de asemenea, poate avea nuanțe diverse ca orele desfășurate în parc sau lecțiile în natură. Albastrul și roșul, combinate într-o culoare deosebită de violet, au fost aduse de orele de pictură, iar albastrul pastel nu lipsea de la proiectele de pe pasaje. Diferite game de culori au prins formă în lecțiile în care descopeream arta trecutului, sau cele în care am folosit culorile RGB pentru lucrările digitale. Albul și negrul ne-au adus bucurie prin pictarea trecerii de pietoni 3D. Roșu, galben și albastru sunt culorile primare care ne-au unit cu prietenii din Republica Moldova prin taberele de vară. În arhitectură, relația dintre formele exacte a fost conturată de petele de culoare atent selecționate. Până și nimicul a prins culoare și am experimentat culori în ceea ce privește diversitatea literaturii. Deși am învățat diferite limbi, culorile vorbesc pe înțelesul tuturor. Culori calde ne-au fost oferite prin îndrumarea spiritual, dar și prin picături muzicale. Chiar și științele exacte au prins culoare în această școală, gândirea umană cuprinzând nenumărate nuanțe. O altfel de culoare a fost adusă în liceul nostru de cățelul Țuțu care ne-a fost alături mai ales în pauze. Toți profesorii au transmis câte o culoare aparte, formând un ansamblu armonios, cel al Liceului de Arte “Corneliu Baba”, locul în care fiecare dintre noi ne-am format propria nuanță.
Paul Avram, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură și Urbanism
În urmă cu patru ani, cu emoție și frică de necunoscut, am deschis sfios poarta mare a liceului. Bolțile din cărămidă se înălțau maiestuos peste picturile și lucrările de ceramică, dezvăluind latura boemă a vremurilor trecute. De pe un stativ pentru modelaj, un bust al artistului plastic, Corneliu Baba, aparent lipsit de interes, privește pătrunzător pe oricine îndrăznește să pășească în interiorul fermecător al clădirii. Din exterior, construcția nu oferă nici un indiciu despre întreaga lume pe care o adăpostește, integrându-se în arhitectura neoclasică din centrul istoric al orașului. Misterul continuă în fiecare sală de clasă și atelier. Arcadele și pereții încadrează numeroase lucrări ale foștilor elevi care așteaptă să fie descoperite și să devină surse de inspirație și modele demne de urmat de către viitorii elevi. Întotdeauna am fost încurajați să ne exprimăm părerea și să o respectăm pe a celorlalți. Am simțit că în fața noastră se află oameni dornici să împartă cu noi cunoștințele și experiențele lor. Cu fiecare ocazie ni s-a amintit faptul că cea mai importantă calitate a unui om este de a-și pune întrebări. O minte care caută răspunsuri, va găsi, fără îndoială, inovații și soluții neașteptate. Profilul vocațional oferă elevilor oportunitatea de a experimenta relația care se stabilește între ucenic și maestru. Profesorul ghidează mâinile stângace ale elevului și apreciază ambiția și determinarea fiecăruia. De asemenea, urmărește să cultive dorința de a învăța continuu și de a nu te mulțumi cu ceea ce știi să faci deja. Este important să accepți critica și să descoperi cum să o folosești în avantajul tău pentru a excela. Nu voi uita niciodată liniștea care inunda atelierul de desen în momentul în care începeam o natură statică. Sunetele creioanelor se uneau precum instrumentele unei orchestre, reușind să redea dragostea pe care o poartă fiecare dintre noi pentru artă. E vorba despre momentul în care realizezi că ești în locul potrivit și că ceea ce faci este bine. Datorită oamenilor deosebiți pe care i-am întâlnit în acești ani, Liceul de Arte “Corneliu Baba” Bistrița va avea mereu un loc aparte în sufletul meu. Sunt sigur că ori de câte ori voi ajunge în Piața Centrală, voi privi nostalgic spre ferestrele clasei de la etaj, unde mi-am cunoscut colegii și profesorii sau spre cele ale sălii de proiecție, unde ne-am întâlnit cu marii artiști ai lumii. Pentru mine această școală înseamnă foarte mult. Este locul în care am legat cele mai strânse prietenii și în care am amintiri frumoase la tot pasul. Nu știu dacă era necesar, însă timpul mi-a demonstrat că am luat cea mai bună decizie în momentul în care am venit în acest liceu. O alegere care a contribuit semnificativ la ceea ce însemn astăzi. Îmi voi aminti cu drag de cei mai frumoși ani din viața mea...
,,Liceul de Artă este, într-adevăr unic, nu doar pentru că e singurul care oferă o formare în această direcție, ci și pentru că atrage altfel de oameni și are o cu totul altă atmosferă. Când am ajuns aici am fost uimită. După un timp am început să observ diferențele dintre aici și altundeva. Aici se pot întâlni oameni cu moduri de gândire unice și interesante, iar acest lucru este mai important decât orice altceva.”
,,Lucrul care m-a atras cel mai tare la acest liceu este colectivul. Faptul că artiștii au un fel aparte de a gândi se aplică cu siguranță aici.”
,, Pentru mine Liceul de Arte este locul în care am descoperit ce pot și ce vreau, este locul unde mi-am petrecut cei mai frumoși ani și mi-am făcut prieteni pe viață.”
,,...este un liceu plăcut cu niște oameni extraordinari. Aici primesc educația necesară pentru a-mi crea un viitor mai bun”
Muscar Rareș, Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca
Anii de liceu au însemnat un pas spre profesia de arhitect, un pas mai aproape de pragul maturității, o mulțime de lecții învățate și amintiri veșnice.
Pindelea Ionela, Facultatea de Arhitectură G. M. Cantacuzino Iași
Liceul, pentru mine, a fost o experiență unică, pe care nu o voi mai putea repeta, din păcate. Au fost anii în care am aflat ce mă pasionează cu adevărat, și aceștia, împreună cu profesorii, m-au ghidat pe drumul meu spre maturizare , conștientizare, și desigur, m-au călăuzit spre ceea ce vreau sa fac pe viitor, arhitectură. Am învățat la acest liceu că este în regulă sa fii diferit, că asta e ceea ce te face unic, iar talentul fiecăruia a fost pus în valoare în toți anii de studiu. Am simțit că învăț ceva și că în același timp sunt apreciată pentru ceea ce sunt. Un sentiment pe care nu orice instituție de învățământ ți-o poate oferi.
Andreica Gabriela, University of Westminster
Liceul a fost un loc în care îți clădești primele păreri și visuri; un loc care te ajută să devii cine îți dorești cu adevărat să devii; un loc magic de care îmi e dor.
Priscorniță-Tonea Miruna, Facultatea de Arhitectura și Urbanism din Cluj-Napoca
Mereu îmi amintesc cu drag anii de liceu și prima oră de atelier în care am învățat că să fii diferit nu înseamnă că ești ciudat, ci că ești deosebit. Am avut o relație foarte strânsă cu profesorii care mereu erau cu zâmbetul pe buze și dornici să te ajute cu orice probleme aveai. Liceul de Arte „Corneliu Baba” m-a ajutat să experimentez pe mai multe ramuri artistice, chiar dacă am urmat un profil de arhitectură, pentru a afla ce mă pasionează cu adevărat. Mă bucur că am ales acest liceu și profit de orice oportunitate de a mă întoarce și de a mă revedea cu toti acești oameni faini.
Ana CANDALE, ENSA Paris La Villette
Anii de liceu au fost ani plini de învățătură, experiențe minunate, mister, veselie, artă, transmise de către profesori dedicați pe care încă îi port în suflet.
Duda Andrei Cristian, Facultatea de Arhitectură și Urbanism – UTCN
Am avut o experiență de liceu foarte plăcută la ,,Corneliu Baba’’, de care îmi amintesc de fiecare dată cu drag. Pe lângă faptul că am petrecut 4 ani la o secție de arhitectură, lucru care m-a ajutat să am tangență cu această profesie, pe care îmi doresc să o practic în viitor, am avut o mulțime de experiențe care m-au ajutat să mă formez și să mă maturizez. Cred că suma acestor experiențe a avut o mare contribuție în formarea mea ca om și mă bucur că am avut ocazia să am parte de ele în acest liceu. Privind retrospectiv, sunt sigur că am luat cea mai bună decizie urmând Liceul de Arte „Corneliu Baba” și aș recomanda oricărui viitor elev de liceu să ia aceeași decizie dacă consideră că îl pasionează sfera artistică.
Porca Diana, Facultatea de Arhitectură si Urbanism Ion Mincu
‘Între timp o lume s-a prăbuășit și alta se chinuie să se refacă. Am ieșit dintr-un coșmar sperând într-un miracol și am intrat într-un haos în care ne-am rătăcit unii de alții. Retragerea totală în lumea singurătății mele mi-a oferit, așa cum am mai spus-o, șansa unei transparențe care mã face să văd prin oameni și obiecte altă lume decât cea ascunsă în febra orgoliilor și a sărmanelor ambiții de a învinge și a cuceri...’ Citându-l pe Corneliu Baba, al cărui nume îl poartă liceul nostru cu mândrie, mă regăsesc eu însămi, acum, în anul al doilea de facultate, într-o continuă transformare și într-o lume a cunoașterii. Recunosc că sunt persoana de azi datorită perioadei liceului, perioada care m-a format și a avut o importanță deosebită în viața mea. Oamenii și profesorii m-au îndrumat pe drumul visat, probabil un drum pe care mulți și-l doresc, dar poate nu au idee cum să înceapă. Nu vreau să mă lungesc, vreau doar să spun că tot colectivul liceului a fost mereu open-minded și friendly, așadar mintea noastră a fost mereu mult mai colorată. Viziunea despre lume ne-a fost foarte bine croită, și noi, încă de mici, am văzut lumea din altă perspectivă datorită profesorilor ale căror materii au fost predate prin prietenie și dragoste, ceea ce ne-a făcut mereu atenți și curioși. A colourful mind never existed without a touch of madness.